sâmbătă, 17 septembrie 2011

Some sort of warning.

Sunt foarte, dar foarte putine persoane care ma cunosc cu adevarat sau macar pe jumatate, asa ca simt nevoia sa spun niste lucruri dinainte pentru cei care doar cred ca ma stiu, just to make it clear.
Nu sunt genul de persoana care se coieste si nu spune ce are pe suflet. Daca am ceva de zis, pai atunci zic. Daca ti se pare ca sunt nesimtita, ok. Mie nu mi se pare ca sinceritatea = nesimtire. Dar inteleg de ce unele persoane fac afirmatii de genul.
Probabil ca si eu as zice la fel daca as manca cacat cu galeata si cineva mi-ar spune lucrurile verde in fata. De ce sa recunosc, si sa imi asum responsabilitatea pentru prostiile pe care le scot pe gura, cand pot foarte usor sa ma victimizez si sa dau vina pe altu`? Ca na, e mai usor.
Urasc, dar la modul grav, gesturile si comportamentul de genul.
Nu stau nici sa imi fac planu` dinainte, sa stau sa ma gandesc ce sa scriu aici, cum sa imi pun statusuri pe sau ce sa zic ca sa cad bine in fata oamenilor, sa ma inteleg bine cu ei pe facebook si in realitate sa fiu genul de persoana care ii acuza pe toti ca sunt falsi si mincinosi , si sa fac aceleasi lucruri ca cei pe care ii acuz de fapt si de drept.
Nu imi place sa fiu calcata in picioare. Iti arat respect , vreau sa il si primesc. Nu pentru ca sunt superioara in vreun fel, dar vreau sa fiu tratata la fel cum te tratez si eu.
Sunt genul de persoana in fata careia ai voie sa gresesti de 2 ori. Third strike, you`re out.
Cand am un prieten bun, nu imi expun vulnerabilitatile si nu imi expun secretele si gandurile in fata lui/ei ca sa ma aflu in treaba, ca sa avem un subiect de conversatie, ci pentru ca am incredere si nu vreau ca acea incredere sa fie distrusa, pentru ca, da, intotdeauna dau a doua sansa, mai ales intr-o prietenie. Intotdeauna iert, dar niciodata nu uit. Si nu imi place ca atunci cand ma cert cu un amic/tovaras sa impart gasca in 2, cum observ ca se poarta mai nou. Ma cert cu cineva, am o problema cu o singura persoana, nu cu toata lumea. Si da, sunt razbunatoare si nu imi pare rau.
Spun de la bun inceput unei persoane care o cunosc, cum sunt de fapt si de drept, ca sa stie la ce sa se astepte. Ramane la alegerea fiecaruia daca vrea sa mai vorbeasca cu mine sau nu. Mi-e indiferent.
Sunt incapatanata, si intotdeauna am dreptate. Chiar si cand nu am.
Am parti bune, dar si parti rele. Ca oricine altcineva.
Nu vreau sa fiu judecata, sau ca cineva sa aiba anumite asteptari de la mine, pentru ca nu o sa ma ridic la inaltimea lor. Sunt asa cum sunt. Cu injuraturi, cu glume proaste/bune, cu nervi, cu momente bune si rele, asta sunt fratilor.
Va convine sau nu, asta e. Asa ca in momentul in care ma calci pe coada, poti s-o rupi la fuga, ca nu reactionez tocmai bine.
Asa ca de acum stiti, sunteti avertizati astia de vreti sa ma mai bagati in seama sau astia de vreti sa-mi fiti prieteni.

joi, 25 august 2011

Really bitch? Really?!

Nu am asa multe de zis asa ca o sa trec direct la subiect.
Mi se pare penibil ca atunci cand nu suporti o persoana, sa ii iei prietenii la rand si sa te apuci sa injuri persoana pe care n-o suporti in fata prietenilor ei. In cazul de fata e vorba de mine. Bun, poate sunt eu handicapata, sau ca sa citez ''nu mai suport genul de persoane cu IQ-ul sub 60, adica retardatii a se citi''.
Dar din cate stiu eu, retardat e persoana care e nedezvoltata din punctul de vedere al intelectului, întârziata mintal, înapoiata etc. Cu cat ma uit mai atent, cu cat realizez ca de fapt jignirea care imi e adresata mie, il descrie perfect pe viermele ala de om. 
Am hotarat ca in urma unor certuri de acum ceva timp sa o las balta si sa fac ce ar fi trebuit el sa faca, adica sa uit ca exista. Dar nu sunt genul de persoana care sa taca din gura cand e atacata sau jignita pe nedrept. Cel mai mult imi place la genul asta de oameni ca nu au cojones sa vina in fata si sa imi zica ''frate esti cea mai mare retardata,proasta,imbecila etc''. Nahh, aveti tupeu sa ziceti decat pe la spate. Sunteti de admirat, dragii mei. Nu meritati nici macar o flegma din partea mea, si a nimanui. 
Inca o chestie. Da, poate toate prietenele mele sunt cretine, retardate, cu IQ sub 60, atat de penibile incat cica nu pot fi numite idioate fara sa insulti idioatele, dar cel putin suntem sincere unele fata de altele si orice ar fi, avem tupeu sa ne spunem totul in fata.
Eu macar am prieteni. In schimb tu? Tu ce ai? Huh?! Spui ca ai prieteni cand stii la fel de bine ca toti care te cunosc, ca in curand o sa ii indepartezi pe toti datorita comportamentului tau de sobolan imputit. E doar o chestiune de timp.
M-am saturat de persoane care isi dau cu parerea despre mine cu toate ca nu ma cunosc. Puteti cu totii sa sugeti cate o pula mare de negru din partea mea. Si nu am de gand sa-mi cer scuze pentru vocabular, cui nu-i convine, nu citeste.
Nimeni nu e in masura sa comenteze despre mine, felul meu de a fi si de a vorbi, asa ca scutiti-ma de prostiile astea. Dar banuiesc ca sunt destul de importanta din moment ce se vorbeste de mine si de prietenii mei. After all, haters do make everyone famous.
Atat am avut de zis. Sper ca toata lumea care trebuie sa se simta, sa o faca si sa isi cumpere si o viata, cu ocazia asta.


joi, 11 august 2011

I`m not insane.

Imi iubesc vecinii. Din tot sufletul. Sunt cei mai minunati si linistiti vecini pe care ii am.
Sunt atat de draguti incat au simtit nevoia sa ma terorizeze toata noaptea cu sunete de`a dreptul dubioase. Ok, bun, am inteles, vi s`a sculat sa intretineti relatii sexuale la 3 dimineata. Nici o problema, nu e ca si cum cineva din blocu` asta doarme. Adica, peretii nu sunt asa subtiri incat s`a auzit aseara de fiecare data cand patul lovea peretele, sau cum vecina mea scumpa si draga ragea de zici ca ii baga cineva o bucata mare de fier incins in cur, sau  ma rog , geamea, si nimeni nu a auzit cum se vaita vecinu` de dureri de sale dupaia.
Oameni buni, aveti 80 de ani, sunteti la inceput de sfarsit, de abia ajungeti la buda si voi aveti chef de futai?! Bine, acum sunt rea. Na, daca dragostea te loveste la 80 de ani cand te caci pe tine si nu`ti dai seama, cine sunt eu sa comentez?
Problema e urmatoarea : daca eu dau muzica un pic mai tare, incep bataile in teava, da` ei cand si`o trag de zici ca sunt magari/rinoceri/elefanti in calduri , nu am voie sa comentez?!
Am incercat sa dorm, cu muzica data la maxim in casti ca sa nu mai aud asa tare suntele de zici ca fata muierea de sus, si pana acum vreo 10-15 minute am adormit. Bineinteles, somnul meu a fost perturbat cand inconfundabilul sunet al lu` Salam a inceput cu o melodie atat de stupida, incat imi venea sa ies pe balcon, asa semi dezbracata cum eram, si sa le iau toti mortii/ranitii/neamul in stromeleag. Era prea frig si mi-era prea lene. Intre timp, mp3-u a ramas fara baterie. Ca sa fie cireasa de pe tort, mama s`a apucat sa faca curat in casa la ora aia. Si in niciun caz pe silentios. Cand da mama cu mopul in casa, se bate in acelasi timp cu usa, ca de fiecare data cand trece pe langa usa mea, ii da o pocnitura zdravana cu mopul, si mai are si minunata idee sa fredoneze cate o melodie d`aia gen Maria Dragomiroiu in mizerie.
Si eu stateam cumintica in pat, cu pisica langa mine, care dormea dusa, imuna la tot zgomotul. Sunt sigura ca acum arat ceva de genul:



Ziua asta ar face bine sa se imbunatateasca sau nu raspund de faptele mele!

marți, 9 august 2011

I`m not heartless, i just learned to use my heart less.



Blog nou , oameni buni :D.
Bineinteles ca sunt cap sec si mi-am uitat parola la celalalt.
Mi-a placut intotdeauna sa cred ca sunt genul de persoana care ii trateaza pe cei din jurul ei ca egali din toate punctele de vedere si care se poarta frumos cu toata lumea si ma astept sa fiu tratata la fel. Nu asta se intampla totusi. Poate ca sunt eu vreo limitata si nebuna, dar nu inteleg cum poti sa calci in picioare, ca sa zic asa, un om care nu a facut altceva decat sa fie pentru tine cand ai avut nevoie si in masura in care a putut.
Dar poate ca chiar sunt nebuna.
Adica de ce sa nu ii vorbesti unui prieten de parca mai mult respect ai pentru mizeria de pe talpa pantofului? E chiar deplasat. Prietenii/amicii/cunostintele, care isi bat capu cu tine si sunt langa tine cat de mult pot cand ti`e mai greu, aia merita sa fie tratati ca un rahat.
Sper ca toata lumea simte ironia. Sa zicem ca sunt dezamagita e putin spus. De fiecare data zic ca nu mai fac, ca nu ma mai incred in nimeni. Si de fiecare data ajung in aceeasi situatie. Da, stiam de la bun inceput ca toate persoanele din viata mea la un moment dat sau altul, o sa plece si o sa isi lase amprentele, sau o sa ma raneasca prin cuvinte si fapte demne de dispret, dar nu e ca si cum pot sa ma izolez de toti si toate, adica sunt nebuna, dar nici chiar asa.
Ma rog, sunt scarbita de astfel de persoane. Si nu pot si nu vreau sa ma obisnuiesc cu sentimentul asta de dezamagire. I`ll move on, but i`ll watch my back because backstabbers are only powerful when you`ve got your back turned.
On a happier note, mai sunt 13 zile pana la ziua meaa . ♥ 
Comment, follow, you know what you need to do.